luni, 12 septembrie 2011

Povestea lui Ghili, baiatul... Capitolul VIII - We’re almost off to see the wizard...

Întunericul se dădea efectiv la o parte. Ca un val gros de ceată lovit de lumină, bezna dispărea în jurul său pe un perimetru circular. Partea cea mai ciudată era că nu se simţea deloc ciudat. Într-un fel, Sucă simtea că asa trebuie să stea lucrurile. Frigul era în continuare in jurul său, dar parcă stătea la distantă. Totul era diferit. Sângele parcă-i fierbea în vene şi o senzaţie de putere pură îi incanta fiecare pas. Pe masură ce înainta spre sat, din ce in ce mai conştient, işi dădu seama că nu mai mancase nimic de la pranzul trecut, iar peste câteva ore urma să fie dimineată. Mări pasul, îngrijorat în primul rând că mama îi va rupe capul, iar Călina işi va bate joc de el pentru tot restul saptămânii. Ideal ar fi fost să ajungă înainte ca ei să se trezească, sperând că nu i-au simţit lipsa la cină. Înca o colina plină de zapadă şi satul apăru în zare cu coşurile înca fumegânde. În depărtare, deasupra celui mai mic deal dinspre est primele urme ale răsăritului apăreau, deşi rămânea destul de întuneric.

-Fuck, fuck, fuck! Daca se trezesc ăstia am belit-o! Moamta mia, daca ma prind, nu mai ies din casa o lună!

Pe măsură ce înainta începea să vadă detaliile caselor. Cateva chiar aveau luminile aprinse prin bucătărie. Pe semne babele satului începeau deja activitatea.

-Înca câţiva paşi şi ajung, işi spuse Sucă cu mari emoţii. Era şi usor de ajuns acasa, mai ales că bunica locuia chiar la marginea satului, înspre cel mai înalt deal din zonă. Înca un gard sărit pe neatinse şi tânărul speriat se trezi în faţa uşii de la intrare. Întinse mâna către uşa pentru a o deschide şi dintr-o dată auzi un zgomot deasupra capului....Fade to black.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu